#numenunumere

Victimele Pogromului de la Iasi – Buium CAUFMAN

2 ani in urma

#numenunumere

Informațiile despre Buium CAUFMAN au rămas din dosarul pe care soția sa l-a pregătit după război pentru a fi recunoscută suferința familiei sale. Buium a fost ridicat pe 29 iunie 1941 de la domiciliul din str. Horia nr. 10, dus la Chestură, unde a fost bătut crunt, apoi a fost urcat într-un vagon supraaglomerat din trenul morții spre Podu Iloaiei, iar acolo a murit sufocat, la doar 31 de ani (era născut la 14 iulie 1910). Soția sa în vârstă de 30 de ani, Haia, cu care era căsătorit din 1934, tocmai rămăsese însărcinată. În martie 1942, avea să se nască Betti. Cei doi mai aveau o fată, Ana, care avea 6 ani la pogrom. Buium se ocupa cu tâmplăria, iar soția sa îl ajuta (la profesie figura ca „lustruitoare de mobilă”). Moarte soțului a făcut să dispară sursa de venituri a familiei.

Victimele Pogromului de la Iasi - Avram GLÜCKMAN

2 ani in urma

#‎numenunumere‬

Avram GLÜCKMAN, născut la 3 iulie 1913, de profesie croitor, a fost ridicat de acasă, din str. Pantelimon nr. 57, dus la Chestură pe 29 iunie 1941 și urcat în trenul morții spre Podu Iloaiei. A murit pe 30 iunie, asfixiat în tren. A fost înhumat în groapa comună din cimitirul evreiesc din Podu Iloaiei. Avea 28 de ani în timpul pogromului. A făcut serviciul militar ca grenadier (Contingentul 1935) la Regimentul 7 Roșiori (a fost deconcentrat la 1 noiembrie 1940). În urma sa au rămas soția, Seindla Glückman, cu care era căsătorit din 1936 și avea 32 de ani în timpul pogromului, și o fetiță, Haia, care avea 3 ani în 1941.

Victimele Pogromului de la Iasi

2 ani in urma

#‎numenunumere‬

Anul acesta se fac 75 de ani de la Pogromul de la Iași. Când au fost omorâți mii de evrei. Nu știm cu exactitate câți, poate nu vom ști niciodată, pentru că adevărul este îngropat în gropi comune. Dar sunt mii. Mai important, și asta ne interesează în primul rând, este că vorbim de indivizi care purtau un nume, care aveau un destin.

Începând de astăzi, vom prezenta zilnic, în numele Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România și al unui proiect la care lucrează Adrian Cioflâncă, Anca Tudorancea, Maria Mădălina Irimia și alții, fotografia unei victime și câte o microbiografie, pentru a înțelege mai bine dimensiunile tragediei.

Astăzi este vorba despre Moise MEER (zis Segal)

Moise MEER (zis Segal), născut la Botoșani în 13 ianuarie 1882, era un simplu tâmplar (stoler) care nu avea nici o legătură cu politica. Pe 29 iunie, a fost scos din casa sa din Iași de un grefier de la Tribunalul Iași, pe numele său Constantin Gongu, care a venit însoțit de doi gardieni publici, și dus la Chestura de Poliție de pe str. Vasile Alecsandri, fără nici un fel de explicație. Acolo a fost împușcat. Ulterior, Gongu s-a lăudat la un pahar de vin că l-a omorât pe Meer și că va deveni proprietarul casei în locul lui. În anchetele postbelice, numele lui Gongu a apărut în declarațiile mai multor victime. Sulem Iancu Zborover, ceasornicar în Iași în timpul pogromului, a povestit că a fost scos din casă, împreună cu fiul Samoil, contabil la Banca de Credit, cu soția Esse și cu fiicele Carolina și Clara, de către un militar german însoțit de 3 jandarmi români. Fiul, de 32 de ani, avea să moară în trenul morții spre Podu Iloaiei. Ca prin minune, ceilalți membri ai familiei au fost eliberați din curtea Chesturii, după ce au fost jefuiți. Întorcându-se acasă, l-au găsit pe Gongu, alături de alții, jefuindu-le casa.

 

Pages:« Prev12