Victimele Pogromului de la Iasi - Moise ITICOVICI

#numenunumere

Ni s-a păstrat o singură listă cu victime făcută în timp real, chiar în zilele tragediei: cea de la Podu Iloaiei. Leizer Finchelstein mi-a povestit, în interviul de istorie orală pe care l-am realizat în 2006, că unul dintre supraviețuitori a avut inspirația să înceapă să noteze într-un caiet numele celor morți, după ce cadavrele au fost descărcate din tren, pe 30 iunie 1941. O listă similară a fost făcută și pentru celălalt tren al morții, la Săbăoani, dar a fost aruncată de jandarmi în groapa comună. La Podu Iloaiei, numele au fost notate pe baza actelor găsite în buzunare, adunate în saci, sau în măsura în care cei decedați erau recunoscuți de supraviețuitori. Cum majoritatea muriseră din cauza setei și căldurii, unele cadavre erau vinete și umflate, desfigurate, de nerecunoscut. Într-o notă păstrată în arhiva CSIER, scrisă de o persoană care a participat la întocmirea listei, se spune că la Podu Iloaiei au fost îngropați, în gropi comune, între 30 iunie – 4 iulie, 1254 de evrei. Evreii supraviețuitori, în jur de 800, reținuți până în toamnă în Podu Iloaiei, și-au organizat un comitet de conducere (ilegal) care a finalizat lista. Aceasta a fost apoi dactilografiată de un fost angajat al băncii din Podu Iloaiei. Un exemplar a fost predat comandantului sectorului de jandarmi Podu Iloaiei, locotenentul Teodor Loghin, iar un al doilea a fost scos clandestin din lagăr și trimis lui Iosef Iacob, președintele Comunității evreilor din Iași. În 1962, cineva a predat documentul pentru a fi păstrat în arhiva Federației Evreilor din România. Lista originală conține 1151 de nume. Un exemplar cu 1150 de nume a fost arhivat de Securitate și se află astăzi în arhiva CNSAS.

Printre victimele de pe lista de la Podu Iloaiei se găsește și Moise Ițicovici. Avea 29 de ani când a murit sufocat în trenul morții (se născuse la 13 septembrie 1912, la Iași). Locuia pe strada I. C. Brătianu, la nr. 148, de unde a fost ridicat pe 29 iunie și dus la Chestură. Se ocupa cu croitoria și era căsătorit cu Clara (fostă Croitoru, de origine din Bivolari, născută la 21 septembrie 1913). Viața Clarei a fost un infern după aceea, iar după război văduva a cerut ajutor de la stat din cauza sărăciei. Fotografia lui Moise s-a păstrat în Cartea de lucrător, emisă în ianuarie 1940 de Ministerul Muncii.

Strada I. C. Brătianu (care corespondea întrucâtva cu Bulevardul Independenței de azi) a fost decimată de bărbați evrei în zilele pogromului. Voi povesti separat despre tragedia de pe această stradă și de pe altele.

Comentarii

Lasa un comentariu.

Nume: (camp obligatoriu)

E-Mail: (camp obligatoriu)

Website: (optional)

Mesaj: (camp obligatoriu)

Trimite comentariul