Site-ul a fost creat de o echipă de cercetători cu scopul de a pune la dispoziția publicului materiale documentare privind pogromul de la Iași (iunie 1941). Acestea au fost adunate prin cercetare științifică în arhive din România, Statele Unite și Israel. Site-ul se adresează specialiștilor, studenților și tuturor celor interesați de istoria recentă a României. Pogromul de la Iași este foarte bine documentat, păstrându-se zeci de mii de pagini de documente și peste o sută de fotografii. Câteva dintre acestea, în bună parte inedite, pot fi consultate direct pe acest site.
Victimele Pogromului de la Iasi - Rifca (Rebeca) Fadelman
Trebuie vorbit și despre femeile evreice care au suferit în timpul pogromului de la Iași. Nu este vorba doar de cele câteva zeci care au murit în timpul violențelor, ci și de miile care au rămas văduve. Printre ele s-a aflat și Rifca (Rebeca) FADELMAN. Născută la 21 mai 1891, la Vaslui, într-o familie fără posibilități (Rosintal), s-a căsătorit în 1911 cu Oișie Fadelman (n. 1888, în comuna Drânceni, județul Fălciu), al cărui tată fusese comerciant în Huși. Oișie a lucrat între 1932-1938 la Fabrica de bere Azuga și cu banii de acolo și-a întreținut familia. Și-a pierdut locul de muncă odată cu venirea la putere a guvernelor antisemite. Viața familiei a pendulat între Vaslui și Iași. În duminica pogromului de la Iași, Oișie a fost ridicat din str. Anastasie Panu nr. 7 și a ajuns în trenul morții spre Podu Iloaiei, unde a murit. Astfel, Rifca a rămas văduvă, cu doi copii (Silvia și David) și fără sursă de venit. Apoi a rămas și cu o infirmitate din cauza unei coxalgii. După război, a depus dosarul pentru a primi ajutor sub forma unei pensii de urmaș. După ce a bătut drumurile mai mult de doi ani și a scris autorităților centrale, banii au început să vină abia din 1951.