Noutati
august 15, 20159 luni in urma

Informații noi despre masacrele antisemite din 1940

Anul acesta se fac 75 de ani de la pogromul de la Dorohoi. Pe 1 iulie 1940, militari români, care se retrăgeau din nordul Bucovinei după ultimatumul sovietic, au ucis câteva zeci de evrei din oraș și împrejurimi. Tragedia a rămas în memoria colectivă prin mărturiile evreilor dorohoieni care au scăpat din urgia de atunci. Federația Comunităților Evreiești din România a organizat în fiecare an manifestări comemorative – am participat la cele din acest an, putând cerceta la pas zonele în care s-au produs principalele episoade ale pogromului. Puține documente au ieșit la lumină după război și, timp de mai multe decenii, istoricii au trebuit să se mulțumească cu ce au publicat Matatias Carp și Marius Mircu imediat după Holocaust. În 1940, a fost făcută o anchetă de formă, care nu este de mare ajutor pentru reconstituirea faptelor. Documentele militare sunt seci și, în general, distorsionează realitatea. După război, au fost finalizate mai multe investigații judiciare privind pogromul și au fost identificați câțiva dintre cei vinovați pentru izbucnirea violențelor. Documentația acestor investigații a fost ținută la secret de Securitate și poate fi consultată abia acum, după ce Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a preluat dosarele proceselor criminalilor de război.

Dificultatea studierii crimelor în masă

În cazul violențelor colective, stabilirea responsabilităților este foarte dificilă. De altfel, este mai probabil ca o izbucnire să se producă atunci când există perspectiva impunității. Oameni, de multe ori cu motivații diferite, participă la un act violent colectiv când agresiunea pare permisă sau legitimă și când este puțin probabil să existe consecințe punitive. Din nefericire, s-a întâmplat des ca agresorii să fi fost îndreptățiți în speranța lor, pentru că justiția a putut trage la răspundere doar o parte dintre vinovați. Sau pe nici unul. Lipsa voinței politice, a priceperii judiciare, a instrumentelor legale necesare sau a presiunii sociale pro-justiție lucrează în favoarea impunității. În plus, situațiile în care se desfășoară violența colectivă sunt foarte complicate și decelarea ulterioară a responsabilităților este anevoioasă, uneori imposibilă. Agresorii – care în cazul crimelor motivate ideologic pot să nu aibă o legătură directă cu victimele, deci nu sunt ușor de identificat – știu acest lucru și profită. » Read more

Articole recente
Informații noi despre masacrele antisemite din 1940
PORTRETUL UNUI CRIMINAL OBISNUIT
CHIPURILE RAULUI
FOTOGRAFII NOI CU POGROMUL DE LA IASI